Balbismul

Bâlbâiala este definită ca fiind acea tulburare caracterizată printr-un număr crescut şi/sau o durată semnificativă a pauzelor, blocajelor în timpul fluxului vorbit. Ea apare la aproximativ 5% din populaţia infantilă. Dintre aceste persoane, 70% vor trece peste această tulburare până în copilăria târzie. La vârsta adultă doar 1% din populaţie ajunge să manifeste balbism. Se manifestă mai des la copiii cu vârste între 6-12 ani. În rândul băieţilor bâlbâiala este mai frecventă (1 din 3) faţă de fete (1 din 5). Unii autori mai menţionează că apare de trei ori mai frecvent în familiile în care există un istoric de bâlbâială faţă de familiile în care acest istoric este absent.

Dintre caracteristicile bâlbâielii pot fi menţionate:

Repetiţiile de sunete şi silabe, ale unor părţi de cuvinte, ale propoziţiilor;
– Autocorecţii, reveniri;
– Prezenţa interjecţiilor, a unor sunete emise involntar;
– Spasme articulatorii pauze, blocaje, tulburări respiratorii;
– Prelungirea sunetelor şi silabelor;
– Utilizarea aerului rezidual (copilul simte ca nu mai are aer);
– Blocaje în fluxul vorbirii;
– Amânarea emisiei verbale (face pauză mare până începe să vorbească);
– Tremur muscular;
– Schimbarea vocii;
– Reacţii fizice (mişcări la nivelul diferitelor segmente ale corpului (braţe, picioare, cap, clipitul din ochi, ochi larg deschişi, spasticitate la nivelul limbii, gura larg deschisă, tensiune la nivelul gâtului, inspirul sau expirul neregulat, se înroşeşte etc).

Pe lângă aceste caracteristici, persoana care se bâlbâie mai prezintă o serie de alte caracteristici ascunse:
– Frica;
– Sentimentul de frustrare;
– Manifestarea anxioasă;
– Furia Iritarea;
– Starea tensionată;
– Panica;
– Tendinţa de autoizolare;
– Sentimentul de neputinţă şi deznădejde;
– Tendinţa de a manifesta un comportament evitant.

Evaluarea copilului şi a adultului cu bâlbâială presupune un demers centrat pe aspecte care privesc atât funcţionarea lingvistică, cât şi pe aspecte care privesc impactul bâlbâielii asupra integrarii sociale şi asupra structurării emoţionale/afective. Terapia logopedică trebuie condusă în funcţie de particularităţile individuale şi de dezvoltare ale persoanei (nu tuturor persoanelor care manifestă aceste semne de bâlbâială li se potriveşte acelaşi tip de terapie, de aceea terapeutul trebuie să selecteze demersul adecvat fiecarui caz în parte).

Pe toată durata terapiei balbismumului persoana trebuie să fie incurajată. Familia trebuie implicată în demersul terapeutic, întrucat succesul în acest tip de terapie apare atunci când beneficiarul se eliberează de teama de a vorbi şi ajunge să se exprime, să comunice în orice situaţie ar fi şi indiferent de interlocutor. Procesul de recuperare presupune activităţi de modelare directă a vorbirii prin introducerea de către psihoterapeut a unor strategii de reducere a ritmului vorbirii, de modelare a fluenţei, de utilizare a unor pauze în vorbire, cât şi strategii indirecte, prin care se modelează interacţiunea dintre părinte şi copil.

Astfel, părintele poate primi recomandări cu privire la modul în care interacţioneaza cu copilul:
– să se adreseze cu calm şi răbdare;
– să asculte ce vrea să spună copilul până când acesta încheie şi apoi să intervină;
– să petreacă timp de calitate cu copilul în fiecare zi, în care să încerce să acorde copilului o atenţie crescută;
– să se comporte cu copilul, sub aspect disciplinar, ca şi când nu ar prezenta bâlbâială, fără să facă rabat de la reguli de comportament şi conduită.

Pe lângă aspectele legate de respiraţie şi de exerciţiile de pronunţie cursivă, un rol deosebit de important îl are şi implicarea persoanei într-un proces de psihoterapie, în vederea restructurării componentei afective. În cazul copiilor cu bâlbâială, parentingul le va fi foarte util părinţilor şi îl vom folosi în terapia balbismului. Pentru persoanele trecute de 12 ani sau adulte, acest proces de psihoterapie este esenţial, de multe ori fiind suficeint pentru recuperarea în totalitate.

Sunt Zoltan Farkas, psihoterapeut și logoped cu experiență. Vă aștept în cabinetul meu din București pentru a trata balbismul. Costul unei ședințe este de 200 RON.