Skip to content Skip to footer

Copilul, dincolo de primele cuvinte

Prin comunicare verbală se dezvoltă abilitățile psihice și de relaționare ale copilului. Când pronunția nu este corectă, copilul are de suferit. Primele cuvinte ale copilului înseamnă, pentru unii părinți, cel mai important cadou primit vreodată, mai ales când acesta s-a lasat mult așteptat. Mama este încântată să audă primele sunete, chiar dacă, de cele mai multe ori, vorbele copilului sunt înțelese doar de ea. Este o mare realizare, într-adevăr, ce a reușit copilul ei. Repede va fi anunțată întreaga familie despre minunatul eveniment.

Toți se strâng în jur și așteaptă să vadă „miracolul”. Copilul este încurajat să repete, să spună cât mai multe, tot ce știe. Se face multă gălăgie, e aplaudat, luat în brate, pupat. Este în centrul atenției. Îi place. Nu știe ce e cu bucuria aceea și de ce toți sunt încântați. Pe măsură ce momentele se repetă, el înțelege că este actorul principal și încă unul „căutat”. Ce are de făcut? El hotărăște. Dacă ii place atmosfera, va continua în același mod: aceleași cuvinte neînțelese decât de el și, poate, de cei mai apropiați din familie. Și spectacolul continuă până când copilul nostru este la vârsta la care trebuie să înceapă grădiniță.

Copilul începe tatonările și analizele

În acest mediu nou, aceleași cuvinte și expresii personale nu mai creează același efect. Bucuria de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea de aici. Deși încearcă să aducă în acest cadru și „actorul” de acasă, spectatorii nu îl aplaudă la fel. Nu mai este în centrul atenției. Ce să facă? „Nu-i nimic. Voi încerca să fac în așa fel încât să mă aplaude și ăștia”. Totuși nu merge. Încep tatonările și analizele. Dacă i s-au explicat comportamentele sale de până atunci, va da o interpretare corectă situațiilor noi și va ști exact ce are de făcut. Însă, dacă a fost obișnuit să i se dea mereu dreptate, va încerca să atragă atenția prin comportamente neadecvate.

Apar, astfel, primele reproșuri din partea educatorilor sau a celorlalți părinți: „copilul este rău, neatent, ii deranjează pe ceilalți” – și acestea sunt doar câteva dintre afirmațiile cu care familia nu e de acord. Apar conflicte. Totuși, lucrurile sunt uneori foarte simple. Sunt multe situații în care copilul vrea doar să se facă înțeles, să își spună punctul de vedere. Să reușească numai atât, e tot ce contează pentru el. Dar, dacă nu se poate exprima corect, mesajul lui nu va ajunge la ceilalți cu înțelesul dorit și acesta poate fi unul dintre motivele pentru care copilul devine „neascultător, rău, neatent”.

Unul dintre cele mai elementare moduri de a-l orienta pe copil către interesele altora și de a-i crea o atitudine corectă în relațiile cu ceilalți este de a încerca să-i dezvoltam pronunție și exprimare clare, instrumente absolut necesare în experimentare și relaționarea sănătoasă și eficientă cu mediul. Sunt situații în care un logoped îl poate ajuta.

copil vorbire logoped Bucuresti

Zoltan Farkas – Psihoterapeut si Logoped din Bucuresti


Sunt licenţiat al Facultăţii de Psihoogie şi Știinţe ale Educaţiei, Babes Bolyai din Cluj-Napoca. M-am format ca psihoterapeut la APPAR şi sunt psiholog clinician cu drept de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor din România.
Adresa cabinetului
Bd. Magheru 32-36, Sc. A, Et.6, Ap.38, interfon 38, București (Piața Romană) (se poate ajunge cu metroul – statia Piata Romana – sau cu mijloace de transport in comun: 79, 86, 97, 100, 168, 226, 301, 331, 368, 381) Program: luni – sambata 08 – 21
contact @ psihoterapeut-zoltan-farkas.ro

Zoltan Farkas © 2024. Toate drepturile rezervate

× Lasati un mesaj