Bd. Magheru 32-36, București
Manifestat prin epuizare fizică şi psihică, afectând major calitatea vieţii unei persoane, burnoutul este o problema tot mai actuală, fiind, în esenţă, un rezultat al stresului profesional zilnic şi apărând în special la cei care au o activitate cu responsabilităţi crescute, volum mare de muncă şi deadlineuri, sarcini repetitive, interacţiuni frecvente cu oamenii. Foarte asemănător cu depresia şi caracterizat prin oboseală permanentă, incapacitate de refacere fizică şi insomnie, lipsă de motivaţie, cădere în nepăsare, scăderea capacităţii de dialog şi de interacţiune cu ceilalţi, senzaţie de gol sufletesc, burnoutul poate duce până la vid emoţional, persoana afectată simţind că nu mai face faţă, că lucrurile au scăpat de sub control, că nimic nu e suficient, că orice efort e în zadar.
Aflat în atare presiune, se întâmplă ca cel afectat de acest sindrom să înceapă să neglijeze sarcinile de lucru, să aibă dificultăţi de concentrare, să absenteze, să prezinte frustrări accentuate faţă de locul de muncă, superiori sau colegi, dezvoltând chiar o atitudine cinică. Într-un cerc vicios, toate aceste conflicte cu colegii sau conducerea, precum şi programul prelungit ori haotic, interacţiunea constanta cu clienţii sau teama de a lua decizii greşite vor accentua epuizarea emoţională, pierderea sensului, sentimentul de incompetenţă, la nivel fizic apărând oboseală, tensiune, insomnie, energie scazută, dureri de cap, migrene.
Mai mult, toate aceste generatoare de stres pot duce chiar către depresie şi anxietate, resentimentele, vina, iritabilitatea, furia constante fiind emoţii negative cauzatoare de manifestări cu aspect clinic inclusiv în situația de burnout.
Cum ieșim din burnout?
Ce putem face în situaţia unui burnout? Oamenii pot uşor să-şi dea seama şi singuri care este impactul profesiei solicitante asupra calităţii vieţii lor, să identifice factorii de stres şi să creeze strategii pentru reducerea efectelor negative: îşi propun organizarea mai bună a programului, cu timp pentru odihnă şi activităţi deconectante, hobby-uri, timp liber, îşi reevaluează planurile de viitor. Cu toate acestea, cei mai mulţi reuşesc doar pentru scurt timp să adopte noul stil de viaţă sau, pe termen lung, numai când un eveniment important (mai ales de natură fizică sau familială) îi atinge. Sacrificiul este prea mare totuşi şi poate fi evitat. Însotiti de un psihoterapeut, ne putem ajusta atitudinea personală faţă de muncă, astfel încât recăderile să dispară.
Convingerile inconştiente pe care le avem faţă de muncă, formate în copilărie, stau la baza dezechilibrului dintre aspectele personale şi profesionale ale vieţii. În doar câteva exemple din multiplele posibilităţi, căci fiecare om este o individualitate, pot spune că cei care au înţeles iubirea părinţilor condiţionată de realizările lor (note mari, cărţi citite, rezultate sportive ş.a.), traduc asta, în viaţa de adult, prin faptul că banii şi cariera sunt cele mai importante, că doar aşa pot fi văzuţi şi iubiţi, ajungând să creadă că trebuie să se afirme cu orice preţ, chiar şi cel al epuizării fizice şi psihice, ca să obţină ceea ce îşi doresc – iubirea şi admiraţia celorlalţi. Un alt exemplu este cel al copilului căruia nu i-au fost recunoscute şi nu i s-au împlinit nevoile.
El îşi poate promite că nu va mai păţi aşa ceva când va fi mare, căci va munci singur pentru ce îşi doreşte sau, din contră, poate învăţa că este neînsemnat, că trebuie să se pună la infinit în slujba celorlalţi, deoarece nu ştie să se iubească şi să se protejeze de ceea ce îi face rău. Acestea sunt doar câteva dintre gândurile inconştiente, moştenite din familie, care ne pot ţine în acest cerc vicios. Mama era perfecţionistă? Tata, autoritar? În familie recunoşti tipare de gândire pe care şi tu ţi le-ai însuşit, fără să conştientizezi, şi de care nu poţi sa te debarasezi, oricât te străduieşti, deşi nu sunt compatibile cu cine ai vrea să devii?
Într-un proces de psihoterapie poţi ajunge la rădăcina comportamentului de muncă ce te subjugă până la epuizare, înlăturând efectele gândirii unui “copil moştenitor” care duce pe umerii săi povara familiei de origine, în fapt frici de tot felul, învăţate în relaţiile noastre primare şi întărite pe parcursul vieţii.
Vă aștept în cabinetul meu de psihoterapie din București, Piața Romană. Sunt Zoltan Farkas, psiholog cu experiență, veniți să ne cunoaștem.
